Presedinti Dragos Anastasiu

Interviu Dragos Anastasiu - ANAT se va întoarce cu faţa spre membri!

Ce impresie v-a lăsat Adunarea Generală ANAT şi cum puteţi comenta noua structură a Asociaţiei ?

  dunarea Generală ANAT m-a dezamăgit dintr-un punct de vedere şi anume al numărului de participanţi – au fost relativ puţini, ceea ce arată că există în ultima perioadă un interes mai scăzut pentru Asociaţie. În acelaşi timp, însă, sunt bucuros pentru faptul că cei care au participat au fost activi şi nu întotdeauna cantitatea este egală calităţii! Din acest punct de vedere, cei care se implică sunt de o foarte bună calitate şi discuţiile sunt constructive.


Dumneavoastră aţi venit şi cu o strategie. Ce se va întâmpla cu aceasta şi ce implică ea?

Există 2 chestiuni de bază. Prima se referă la profesionalizarea şi întărirea aparatului executiv, care va face ca membrii să simtă mai puternic munca depusă în asociaţie. Deci ANAT se va întoarce cu faţa spre membri. Şi pe de altă parte, în perioada următorilor 2 ani – o restructurare a modului în care membrii sunt organizaţi, în aşa fel încât toate tipurile de agenţii de turism pe care le avem să fie reprezentate bine la nivel de conducere. Astfel încât să fie organizaţi pe tipuri de interese, de operatori, de business travel, de ticketing, de „revânzători” sau detailişti şi fiecare secţiune să trimită în conducere reprezentanţi aleşi sub această formă. Important este, însă, ca toţi membrii ANAT, chiar dacă au interese divergente să fie reprezentaţi la nivel de conducere.


Să luăm şi relaţia dintre ANAT şi alte instituţii şi asociaţii. Cum vedeţi relaţia dintre ANAT şi noul Minister care reprezintă şi Turismul?

O văd ca-ntotdeauna - nimic schimbat. ANAT trebuie să fie partenerul de discuţii al Ministerului Turismului, cu siguranţă, şi nu numai al lui, ci şi al altor instituţii. Pentru că mai bine decât noi, nu ştie nimeni ce interese are breasla din turism. Când spun „breaslă” mă refer la touroperatori şi la detailişti, pentru că aceştia sunt cei pe care noi îi reprezentăm, nu neapărat la hotelieri. Relaţia trebuie să fie constructivă şi profesionistă, ceea ce nu a fost întotdeauna. Chiar şi atitudinea sau dorinţa de a implica Patronatul ANAT în decizii nu a fost mereu la înălţime. Sperăm că în următoarea perioadă lucrurile să fie mai bune şi faptul că o fostă colegă de-a noastră, fost preşedinte al ANAT, este acum în postura de Secretar de Stat la turism, să uşureze comunicarea.

Cum vedeţi acum relaţia dintre ANAT şi celelalte organizaţii profesionale? De multe ori s-a discutat despre crearea unei federaţii unite patronale a turismului. Au fost tentative eşuate. Cum vedeţi rezolvarea acestui lucru? E nevoie de o federaţie?

După părerea mea este nevoie de o structură unică. N-aş denumi-o doar patronală, ci eventual şi profesională – o structură unică la nivel de breaslă a turismului care să cuprindă şi hotelierii, şi gastronomii, şi aeroporturile, şi alte structuri implicate în turism. Este clar că e nevoie de o voce pentru breasla turismului şi că lucrul acesta trebuie să fie realizat acum. Care este calea – nu ştiu să vă spun. La ANAT am înfiinţat un grup de lucru pentru unificarea patronală care încă nu s-a întâlnit, dar care trebuie să stabilească strategia ANAT în acest sens. Un singur lucru aş putea să spun din start – trebuie să renunţăm la orgolii, pe de o parte, şi să renunţăm la a discuta persoane şi funcţii în favoarea principiilor, pe de altă parte. Persoanele şi funcţiile vor veni ca o consecinţă firească a principiilor pe care noi vrem să le urmăm. Cred că aici s-au făcut greşelile în trecut şi de aici eşuează discuţiile, pentru că ele încep prin a disputa funcţiile: „Ok, facem patronat. Dar cine va fi preşedinte?”. Problema este modul de abordare a acestei chestiuni.


Acum trecem la relaţia dintre ANAT şi instituţiile de învăţământ, atât cele superioare, cât şi cele vocaţionale. Cum vedeţi această relaţie? E nevoie ca şi ANAT să creeze o şcoală sau poate doar să sprijine aceste instituţii? Aici ne referim în special la practică pentru tinerii care vor apoi să se angajeze în domeniul turismului...

Cred că mai mult ca niciodată, agenţiile de turism resimt insufcienţa cadrelor profesionale. Sunt foarte multţi oameni care au plecat în străinătate, care s-au orientat către alte domenii de activitate mai bănoase – precum domeniul bancar al asigurărilor ş.a. Există o fluctuaţie relativ mare de personal şi se resimte slaba pregătire profesională, atât cea de bază din licee şi facultăţi, cât şi trainingurile ulterioare, pe care instituţiile de formare profesională ar trebui să le asigure. Resimţim şi calitate relativ scăzută a formatorilor. Şi atunci, cu siguranţă ne trebuie un Institut de formare profesională, ne trebuie formatori. Una din variante este ca ANAT să creeze un astfel de Training Center în colaborare cu firme specializate din străinătate, pentru că ei ne pot transmite o bună parte din knowhow-ul de acolo şi din experienţa şi realităţile actuale din străinătate, care la un moment dat vor deveni realităţi şi în România. Aşa a fost întotdeauna. ANAT trebuie să se apropie de licee, de facultăţi, să le ajute să-şi facă o programă cu mult mai multe elemente practice. De asemenea, ANAT trebuie să se implice şi în intermedierea locurilor de practică pentru studenţi. Chiar astăzi discutam ca pe site-ul nostru să apară o rubrică de locuri de practică în agenţiile de turism care să fie accesate atât de cei care oferă locuri de practică, cât şi de cei care le caută. Va trebui să facem în aşa fel încât atunci când ies din facultate, oamenii să fie pregătiţi şi din punct de vedere practic, nu numai teoretic, să aibă experienţa de lucru în agenţiile de turism şi să-i formăm în continuare în timpul activităţilor profesionale prin diverse seminarii, traininguri etc.


Majoritatea agenţiilor de turism promovează outgoing-ul. E o realitate, pentru că din asta se câştigă. Cum vedeţi segmentul de incoming corelat cu cel al turismului intern dacă ne referim şi la relaţia cu hotelierii şi ceilalţi prestatori de servicii?

Poate ar fi bine să nu le amestecăm. Turismul intern este promovat cot la cot cu outgoing-ul de către agenţiile care vând către turişti români. Incoming-ul are alt specific, se vede mai puţin pentru că nu sunt agenţii la stradă, dar ei au parteneri în străinătate şi aduc turişti străini în România. Eu cred că la incoming avem 2 probleme de bază: 1. raportul calitate/preţ al serviciilor turistice din România, care este oarecum problematic. În acest sens avem o concurenţă foarte puternică făcută de vecinii noştri, cum ar fi bulgarii, dar şi turcii sau grecii, ungurii – la acest raport calitate/preţ trebuie să mai lucrăm, să-l îmbunătăţim; 2. promovarea, imaginea României în străinătate, care nu are rost să fie făcută până când serviciile de la noi acasă nu sunt de o calitate foarte bună, pentru că riscăm să-i dezamăgim pe cei pe care îi aducem în România. România are un potenţial uriaş în ceea ce priveşte incoming-ul şi va intra la un moment dat pe făgaş. În ceea ce priveşte turismul intern, se va putea să avem un trend descendent, pentru că românii au tendinţa de a-şi face concediile în alte ţări, este o tendinţă logică după 50 de ani de comunism când era obligat să se ducă în România. Cu cât vor avea mai multţi bani şi pe măsură ce impresia generală va fi că şi în străinătate e bine şi ieftin, se vor duce acolo. Turismul intern va trebuie să-şi ia mai mulţi oameni care acum fac concediile pe balcoane. Aici puterea de absorbţie este incontestabilă.


Cum vedeţi rolul revistei „ANAT Media” în continuare?

„ANAT Media” trebuie în primul rând să popularizeze ceea ce face bine ANAT, pentru că membrii trebuie să fie bine informaţi, deci este un canal de comunicare important între conducere şi membri. În acelaşi timp „ANAT Media” trebuie şi poate să fie un mod prin care membrii ANAT şi cei care fac turism în România sunt informaţi cu privire la noutăţile din breaslă. Şi în al treilea rând, „ANAT Media” trebuie să fie un mijloc prin care ANAT face lobby atât faţă de autorităţile din România, cât şi faţă de potenţialii parteneri ai agenţiilor de turism – companii aeriene, hotelieri şi alte genuri de prestatori de servicii.


Imaginea ANAT s-a îmbunătăţit în ultimii ani. Asociaţia are o imagine puternică, dar totuşi mai sunt câteva probleme. Care consideraţi cp sunt principalele probleme la ora actuală şi cum consideraţi că se pot rezolva?

Este important ca toţi cei ce vorbesc în numele ANAT, şi nu sunt puţini - este vorba de secretarul general, purtătorul de cuvânt, preşedinte sau vice-preşedinţi, sau membrii consiliului director, preşedinţi de comisii – toţi aceşti oameni să aibă un discurs coerent şi să prezinte problemele şi cifrele într-un mod unitar. Foarte mulţi oameni întreabă de cifre. Din păcate, la acest capitol România are o problemă – statisticile nu se fac aşa cum trebuie să se facă şi nu se fac în timp. Pe de altă parte, membrii ANAT, ca şi mulţi alţi agenţi economici, au încă reticenţe în a transmite asociaţiei de profil cifre reale. Şi atunci de foarte multe ori trebuie să facem estimări iar acestea sunt subiective. În rezultat apărem cu diverse discursuri pe piaţă care nu sunt întotdeauna identice din punct de vedere al mesajului pe care vrem să-l transmitem. În acelaşi timp trebuie să ne gândim că avem în interior şi touroperatori, şi agenţii mici, şi agenţii mari, şi agenţii din ţară, şi agenţii din Bucureşti care nu întotdeauna au aceleaşi interese. Şi atunci iarăşi, de foarte multe ori, mesajele care ies în exterior au o tentă subiectivă. Cred că aici, pentru a câştiga o credibilitate şi imaginea de adevăraţi profesionişti, trebuie să găsim soluţia din punct de vedere al datelor statistice, inclusiv să le facem noi – să finanţăm sau să cofinanţăm studii de piaţă şi să transmitem aceleaşi mesaje către exterior. Fie că acest exterior se cheamă Ministerul Turismului, fie că se cheamă mass-media, fie că se cheamă parteneri ai agenţiilor de turism.


Aici poate că ar trebui să fie cointeresaţi şi membrii, pentru a trimite totuşi datele.

Nu cred că datoria unei asociaţii este să disciplinizeze neapărat membrii. Noi trebuie să facem în aşa fel încât lumea să fie convinsă că un anumit mod de lucru este cel corect şi, cred că în primul rând, înainte de a-i disciplina stau expresiile a comunica, a explica coerent şi a convinge. Şi cred că se pot face aceste lucruri, cu siguranţă.

Aţi putea spune 3 priorităţi ale ANAT-ului, în 3 cuvinte, principii pe care ar trebui să se bazeze asociaţia?

1) Profesionalismul executivului, care trebuie să preia puterea în sensul forţei penetrării faţă de patroni etc. 2) Imagine către exterior şi 3) Facilităţi palpabile pentru membri.


Cum vedeţi agenţia de turism a viitorului?

Trebuie să diferenţiem: ce fel de agenţii de turism? Touroperatoare sau detailiste? Dacă vorbim de distribuţie – aici văd viitorul în reţele, colaborări cu branduri puternice, cu multe agenţii în toate oraşele. Nu însă al agenţiilor mici şi micuţe, care însă nu trebuie să-şi înceteze independenţa doar pentru că sunt sub un brand, dar pot să profite de lucruri comune. Fără doar şi poate, întotdeauna vor exista agenţii mici, micuţe, mijlocii de nişă, cu oameni foarte bine pregătiţi şi care vor face faţă în continuare. Deci, fie superspecializare şi superprofesionalizare la nivel mic, fie reţea. În ceea ce priveşte touroperatorii, aici trebuie neapărat să se consolideze piaţa, pentru că este foarte divizată. Aceasta înseamnă o disipare a eforturilor, atât prin concurenţierea prin preţuri, cât şi pur şi simplu prin lipsa unui volum eficient care să poată să te facă competitiv în touroperare. Cred că următorii 5 ani vor fi anii consolidării în ceea ce priveşte touroperatorii şi probabil, sper eu, că va apărea un transportator aerian de chartere, fie că va fi el născut cu forţe româneşti sau cu forţe străine. Vom asista la intrarea pe piaţă a marilor fraţi ai noştri europeni, ceea ce pentru unii poate să fie un pericol, pentru alţii poate să constituie o oportunitate – depinde cum ştie fiecare să se mişte, pe de o parte şi, pe de altă parte, să înţeleagă lucrurile spre viitor.