Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) considera ca, în contextul international actual, în care concurenta între pietele turistice este din ce în ce mai mare, iar tendinta este de scadere a preturilor, Guvernul României ar trebui sa acorde facilitati fiscale industriei de profil din tara noastra. Toate marile puteri economice ale lumii impulsioneaza incoming-ul, deci atragerea turistilor straini. Asa procedeaza Franta (care a primit 76 de milioane de turisti), Marea Britanie sau Spania. Pe de alta parte, tarile vecine României - Bulgaria, Ungaria, Croatia sau Slovacia – cu o oferta concurenta, practica tarife mult mai avantajoase. Guvernele acestor state depun eforturi financiare pentru ca produsul turistic sa fie ieftin pe piata concurentiala si au o strategie de dezvoltare a turismului pe termen lung. În prezent, nu exista cale de mijloc, ci doar doua optiuni: a fi o destinatie turistica sau a iesi de pe piata. De exemplu, pentru impulsionarea turismului, Bulgaria scade TVA de la 01.01.2006 cu 5%, Germania a diminuat preturile cu 3%, Austria cu 4%, SUA cu 12%.
Pentru mentinerea produsului românesc pe piata, Comisia de Incoming a ANAT atrage atentia asupra urmatoarelor evolutii periculoase în politica fiscala actuala:
1. Este necesara si vitala pastrarea nivelului TVA redus pentru cazare, la cel mult 9%, cât este în prezent, precum si scaderea TVA pentru restauratie la 9%. O cota TVA de 22% pentru turismul international ar avea consecinte dezastruoase pentru industria ospitalitatii din România si ar determina scoaterea definitiva de pe piata a tarii noastre. ANAT apreciaza ca, pentru 2006, hotelierii nu ar trebui sa mareasca tarifele cu mai mult de 5%, altfel, turismul românesc riscând sa sufere o cadere semnificativa. Mentinerea TVA la 9% ar putea favoriza pastrarea tarifelor.
Incoming-ul, deci primirea turistilor straini în România, reprezinta EXPORT DE SERVICII. Asa cum exportul beneficiaza de TVA 0%, la fel, turismul ar trebui sa beneficieze de facilitati fiscale importante, în nici un caz de majorarea cotei TVA la 22%. INCOMING-UL TREBUIE ASIMILAT EXPORTULUI! Discutiile interminabile si incoerente legate de TVA au adus o incertitudine la hotelieri care, din acest motiv, nu mai doresc încheierea contractelor în acest moment. Produsul turistic românesc risca, din acest motiv, sa nu mai apara în cataloagele straine care se tiparesc la începutul lui octombrie 2005, pentru anul 2006! În masura în care firmele straine ar putea recupera TVA din România (asa cum agentiile de turism românesti o pot face din strainatate), atunci chestiunea ar fi rezolvata si indiferent la cât s-ar ridica cota TVA, aceasta nu ar afecta pe nimeni de pe piata externa.
Oricum, anuntata crestere a TVA la 22%, proiectata pentru anul viitor, va determina marirea preturilor la mai multe servicii conexe turismului. În cazul în care si în turism se va ajunge la aceasta cota, potrivit conducerii ANAT, preturile din turism vor creste cu cel putin 15-20%.
Dintre vechii membri UE, 12 din 15 state au TVA redus pentru cazare, iar 8 dintre acestea, si pentru restauratie. Polonia, care are încasari de 8 miliarde de euro din turism, are o cota a TVA de 7%, atât pentru cazare, cât si pentru restauratie.
2. Scumpirea permanenta a utilitatilor reprezinta un alt factor negativ, care conduce la cresterea exagerata a preturilor din turism. Un alt motiv al cresterii preturilor îl reprezinta valorizarea monedei nationale, care a adus prejudicii celor ce au semnat contracte în euro.
3. Introducerea unor taxe inutile, stabilite fara o fundamentare justificata. De exemplu, ANAT solicita reglementarea corecta a taxei hoteliere, la 1% din tarif doar pentru prima noapte de cazare, asa cum a fost pâna nu cu mult timp în urma. În prezent, taxa hoteliera este cuprinsa între 0,5 si 5%, pe fiecare zi de cazare, în functie de votul Consiliului Local, ceea ce aduce pierderi atât hotelurilor, cât si agentiilor de turism. De asemenea, macar 50% din banii cumulati de autoritatile locale din aceasta taxa ar trebui sa fie redistribuiti pentru promovarea turistica a localitatii (indicatoare, centre de informare turistica, materiale de promovare etc.), asa cum procedeaza, de exemplu, destinatiile turistice importante din Europa Occidentala.
ANAT considera ca, timp de 15 ani, guvernele României au desconsiderat permanent exportul de servicii si nu au oferit un concept unitar si coerent privind industria turistica. Continuarea acestei politici incoerente va determina disparitia produsului turistic românesc de pe piata internationala. Aceasta va duce la diminuarea numarului de turisti, mai putine încasari valutare la bugetul de stat, cresterea ratei somajului, precum si deteriorarea bazei materiale. Astfel, va creste fluxul de turisti români care îsi petrec vacantele în strainatate, chiar catre unele destinatii direct concurente României. Acest exod reprezinta import de turism, deci scoaterea banilor din tara. Iar singur sursa de îmbogatire a unei tari este exportul.
Atentie! ANAT avertizeaza ca, o data iesita de pe piata, o destinatie turistica are nevoie de multi ani pentru a-si reveni. De exemplu, Litoralul românesc nu a iesit înca din criza declansata în anii 1980 – 1985.
Pentru alte amanunte,
Mircea Ioan DRAGHICI – Secretar general A.N.A.T.
Mob : 0727.227.254
Traian BADULESCU – Ofiter de Presa A.N.A.T.
